În anul 1992 s-a desfăşurat în Suedia una dintre cele mai interesante ediţii ale unui Campionat European. Pe acea vreme la un Euro se calificau 8 echipe. Erau cele mai bune de pe continent, printre care şi Iugoslavia. Vecinii noştri erau la acea vreme una dintre favoritele la turneu, având foarte mulţi jucători de talie mondială printre care şi câştigători de Champions League cu Steaua Roşie Belgrad.
Cu un an înaintea Campionatului European a izbucnit un război civil în Iugoslavia. Croaţia şi Slovenia şi-au proclamat independenţa. Jucătorii din aceste două ţări au refuzat să mai imbrace tricoul Iugoslav. Dar chiar şi aşa, Iugoslavia avea foarte mulţi jucători de valoare cu care putea face o figură frumoasă la Euro. Organizaţia Naţiunilor Unite a aprobat o rezoluţie prin care formaţia sârbă era exclusă din toate competiţiile. Astfel UEFA a pus în aplicare foarte repede această cerere şi Iugoslavia era suspendată de la Campionatul European. Locul său a fost luat de Danemarca, naţionala care a încheiat pe poziţia a doua preliminariile.
Acum începe povestea pentru Danemarca.
Campionatul European era programat să înceapă pe data de 12 iunie. Pe 31 mai, Danemarca a aflat că trebuie să se prezinte la Euro, care avea să înceapă în mai puţin de 2 săptămâni.
Antrenorul danezilor a fost la acea vreme Richard Moller – Nielsen avea o misiune foarte grea. Majoritatea jucătorilor erau în vacanţă în acea perioadă şi şi-au ieşit din ritm.
Peter Schmeichel, legendarul portar danez, a crezut că este o glumă atunci când a primit convocarea. Henrik Larsen, cel care avea să fie golgeterul acelui Euro a spus că a izbucnit în râs, când antrenorul i-a spus că trebuie să câştige campionatul european. Singurul jucător care nu a răspuns convocării a fost Michael Laudrup. Acesta era cel mai important jucător al echipei dar nu a venit la turneul final pentru că se afla în conflict cu antrenorul.
Euro la start
Danezii au fost repartizaţi într-o grupă infernală alături de Anglia, Franţa şi Suedia. Anglia şi Franţa erau două dintre cele mai puternice naţionale de la acea vreme, plus Suedia venea în calitate de ţară gazdă.
Cum era de aşteptat, danezii au început cu un joc mai modest dar şi aşa au obţinut o remiză contra Angliei. Al doilea joc a însemnat şi prima înfrângere pentru nordici în faţa vecinilor din Suediei condusă de Thomas Brolin. Ultimul meci avea să fie unul decisiv pentru locul al doilea în grupă. Danemarca a produs o imensă surpriză în momentul în care au învins cu scorul de 2-1, Franţa pregătită de Michel Platini. Astfel povestea Danemarcei la Euro 92 continuă.
Urmau semifinalele
În semifinale Danemarca a întâlnit Olanda. Portocala mecanică a câştigat grupa cealaltă şi era favorită să ridice trofeul. Van Basten, Rijkaard erau printre liderii din ţara lalelelor. Henrik Larsen a marcat de două ori în acel meci pentru danezi, care au făcut un meci minunat. După 90 de minute scorul a fost egal, pentru ca suspansul să se păstreze şi după cele 120 de minute. La penalty-uri se putea întâmpla orice. Peter Schmeichel a fost un portar ce primea foarte greu gol şi acest lucru l-a simţit pe propria piele Marco van Basten, care a ratat penalty-ul decisiv. Astfel minunea prindea contur şi Danemarca era în finală.
Finala cu Germania
La Goteborg, Danemarca, surpriza turneului se pregătea să întâlnească Germania în ultimul act. Germania nu concepea să plece fără trofeu din Suedia. Meciul decisiv a început pe data de 26 iunie. Partida nici nu a început bine că în minutul 18 Jensen a deschis scorul, era 1-0 pentru Danemarca. Nemţii au continuat să atace şi au mai fost odată taxaţi de Vilfort în minutul 78 al finalei.
Danemarca a ridicat marele trofeu şi avea să producă una dintre cele mai mari surprize ale unui turneu final de Campionat European. Povestea danezilor este una ce o recitim de fiecare dată cu emoţie şi ea ne arată că nu există imposibilul.